2. regiment de ieniceri (V. Partea II:
odobaş). Ax. 142 : au poruncit Hanul şi Pașa de i s-au tăiat obroacele ce i se
dau de la Împărăţie şi i s-au ridicat [Craiului Şvezilor] odăile cele
ienicereşti ce-l păzeau.
3. cazarmă de seimeni şi de slujitori
domneşti, care servea şi de închisoare a Curţii (Balc. 680). M. COST. 85: scârbindu-se
Nicolai-Vodă pe Gheorghe vel Vistiernic, l-au aruncat la siimeni, la lefe, de
l-au închis la odăile sale. URECHE, 211: la odăile dărăbanilor celor ungureşti
în curte au mers. NEC. 288: Mihai-Vodă au pus de l-au sugrumat acolo
[pePanaiotache] la odăile siimenilor, zicând că pe toţi Domnii pâraşte; 368:
mai tocmit-au şi câteva case în curţile domneşti şi odăile siimenilor.
II. (sensuri moderne) 1. Încăpere, cămară. MUSTE,
41: Grecii umplut-au curtea domnească prin toate odăile şi prin târg pe la
gazde. OD. I, 127: camerele feluritelor dregătorii şi odăile locuite de cămărasi
şi de obştea curtenilor. AL. 429: nime în tindă, nime în odaie. S. NAP. 15:
căsuţa avea două odăi cu tindă prin mijloc. ISP. 114: să ajungă în odaia
împărătesei şi să o fure. STANC. 57: odaia le da într-o curte dosnică a
palatului.
2. adăpost de vite, pe câmp sau într-o
pădure. „Odaia-Vizirului” se numea un sat turcesc din raiaua Brailei, ce fu
anexat Munteniei sub Scarlat-Vodă Ghica (Sulzer I, 370; Tunusli, 130 şi Fot.
HI, 146).
a. la cronicari: AMIR. 178 : păstorii noştri
cu vreun chip de s-ar ispiti a face vreun supăr odăilor sau fâneţelor raielei
locuitorilor Moldovei. KOG. 220: având porunca de la Domnul ca să calce odăile
turceşti şi pe văcarii turcilor se-i puie pe toţi la bir.
b. în cântecele populare:
TEOD. 474 (R.-CoP. 21: Mi-i da pe la odăi şi
slujeşte ca la oi.
Var. (munteană): hodaie. COND. 1693, p. 407:
un agă al Viziriului care au venit să strice hodăile turceşti; 578: vitele ce
s-au cumpărat de s-au dat la hodaia lui Mehmet Cilibi. ARCH. ROM. II, 167 (d.
1753): au primit turci prin sate cu gazde şi cu hodăi. SULZER I, 74: hodaie,
aşa se numesc stânele cu pereţi de trestie. DION. 181: au zidit spital mare la
marginea Bucureştilor, cu multe hodăi.
ODA, chambre, compagnie de soldats, régiment
de janissaires; bulg. sârb. odaia (hodaia), alb. oda (hoda) „camera rezervată
bărbaţilor”. Ca termen pastoral, vorba trecu şi la ruteni: hodali „căşărie”.
Trimiteți un comentariu