Ptolemeu

Written By Dragos Gros on duminică, 27 aprilie 2014 | 07:44


 Originar din Ptolemais (Egipt), Ptolemeu a trăit pe la mijlocul sec. II e.n. la Alexandria, unde a făcut cercetări astronomice şi a scris diferite lucrări, unele fiind astăzi pierdute. Concepţia să geocentrică, expusă într-un manual din care s-au păstrat doar versiunea arabă şi două comentarii, s-a impus în antichitate, a dominat în Evul Mediu până la Kepler, iar în unele privinţe până la sfârşitul sec. al XVIII-lea. Ptolemeu a pus de asemenea bazele geografiei matematice într-un Îndreptar geografic, în care sunt calculate longitudinea şi latitudinea a 8.000 de localităţi. Această lucrare a reprezentat un mare progres pentru geografia vremii şi a contribuit la întărirea autorităţii ştiinţifice a autorului. Principalul izvor al lui Ptolemeu pentru Îndreptar, mai ales pentru regiunile nordice, a fost Marinos din Tyr, un geograf din sec. II e.n., care a determinat primul longitudinea şi latitudinea localităţilor.

ÎNDREPTAR GEOGRAFIC
II.11.11. Iar la răsărit de munţii Abnobae locuiesc dedesubtul suebilor casuarii, apoi nertireanii, apoi dandutii; dedesubtul acestora locuiesc turonii şi margivii; dedesubtul camavilor, chatii şi tubantii; deasupra munţilor Sudeţi - teuriocaimii, iar sub munţi, varistii; urmează apoi Pădurea Gabreta (a Boemiei, azi); dedesubtul marvingilor locuiesc curionii, apoi hatuorii şi până la fluviul Dunărea parmaicampii; dedesubtul Pădurii Gabreta marcomanii, sub aceştia sudinii, iar până la fluviul Dunărea adrabaicampii ; dedesubtul Pădurii Hercinice (între Sudeţi şi Carpaţi) cvazii, dedesubtul acestora se află minele de fier şi Pădurea Luna (în Moravia), sub care locuieşte un neam mare, baimii, până la Dunăre; iar în continuarea acestora, lângă fluviu, racatriaii şi racataii lângă coturile [fluviului].
II.15.2. Părţile apusene ale acestei provincii (Panonia inferioară) sunt locuite, mai spre miazănoapte, de amantini; mai jos de aceştia, de hercuniaţi; apoi, de andizeţi; pe urmă de breuci; părţile răsăritene însă, cât mai spre miazănoapte, le locuiesc araviscii, iar mai spre miazăzi scordiscii.
III.5.1. Sarmatia europeană se mărgineşte la miazăzi cu iazigii metanasti din locul unde se termină Munţii Sarmatici şi până unde începe muntele Carpatos şi cu Dacia care vine în continuare pe aceeaşi paralelă până la gurile fluviului Boristene şi cu ţărmul Pontului de aici până la râul Carcinites.
6. Apoi, dintre fluviile care se află mai jos de Boristene (Nipru), pe de o parte fluviul Tyras (Nistru) însuşi mărgineşte părţile Daciei şi Sarmatiei de acolo de unde coteşte, până la terminare, pe de altă parte, raul Axiaces curge şi el prin Sarmatia, puţin mai sus de Dacia până la muntele Carpatos.
7. Locuiesc Sarmatia ca triburi foarte mari venedii, pe lângă întreg Golful Venedic; şi, mai sus de Dacia, peucinii şi bastarnii; iar pe lângă toată coasta Meotidei, iazigii şi roxolanii; şi mai spre interior decât aceştia, hamaxobii şi alanii sciţi (sarmaţii).
8. Triburi mai mici locuiesc Sarmatia lângă fluviul Vistula, mai jos de venedi - gitonii, apoi [vin] finii, iar după aceea sulonii. Dedesubtul lor [trăiesc] frugudionii, apoi avarinii - pe lângă izvoarele fluviului Vistula; mai jos de aceştia ombronii, apoi anartofracţii (populaţie celtică), apoi burgionii, mai departe arsieţii (un trib dacic), sabocii, piengiţii şi biesii (probabil triburi dacice),  pe lângă muntele Carpatos.
9. Mai spre răsărit de cei pomeniţi ca fiind aşezaţi mai jos de venedi sunt galindii, sudinii şi stavanii, până la alani. Mai jos de aceştia, igilionii, apoi costobocii şi transmontanii (o ramură a costobocilor), până la Munţii Peucini.
10. Dedesubtul acestora [locuiesc] gelonii, hipopodii şi melanhlenii, dedesubtul cărora [locuiesc] agatârşii, apoi aorsii şi pagiriţii. Pe lângă cotitura fluviului Tanais [trăiesc] oflonii şi tanaiţii, mai jos de care [se află] osilii, până la roxolani. Iar [la mijloc], între hamaxobi şi roxolani, [locuiesc] peucanalii şi exobigiţii. Iar între peucini şi bastarni, [vin] carpianii (triburi dacice pontice), mai sus de care [sunt] gevinii, apoi bodinii. Între bastarni şi roxolani, [sunt] hunii şi mai jos de munţii lor, amadocii şi navarii.
11. Pe lângă lacul Byce [locuiesc] torecazii, iar pe lângă „Alergarea lui Ahile”, taurosciţii. Mai jos de bastarni, lângă Dacia - tagrii şi mai jos de ei, tirageţii.

Aşezarea Daciei
III.8.1. Dacia se mărgineşte la miazănoapte cu aceea parte a Sarmatiei europene care se întinde de la muntele Carpatos până la cotitură pomenită a fluviului Tyras, la apus cu iazigii metanasti, pe lângă râul Tibiscos, iar la miazăzi cu acea parte a fluviului Dunărea care merge de la vărsarea râului Tibiscos până la Axiopolis, de unde, până în Pont şi la gurile sale, Dunărea se numeşte Istru.
3. Locuiesc Dacia în partea cea mai de miazănoapte, dacă începem de la apus: anarţii şi teuriscii (populaţii celtice) şi costobocii, iar dedesubtul lor [vin] predavensii şi ratacensii şi caucoensii, tot aşa, mai jos de aceştia [sunt] biefii, buridavensii şi cotensii şi mai jos de ei albocensii, potulatensii şi sensii (ordessenses sau argessenses), după care [sunt], în partea cea mai de miazăzi, saldensii, ceiagisii şi piefigii.
4. Cele mai însemnate oraşe din Dacia sunt următoarele: Ruconium, Docidava, Porolissum, Arcobadara, Triphulum, Patridava, Carsidava, Petrodava, Ulpianum, Napoca, Potaissa, Salinae, Praetoria Augusta, Sangidava, Angustia, Utidava, Marcodava, Ziridava, Singidava, Apulum, Germizera, Cumidava, Ramidava, Pirum, Zusidava, Polonda, Zurobara, Aizisis, Argidava, Tibiscum, Sarmizegethusa regia, Aquae, Netindava, Tiasum, Zeugma,  Dierna, Acmonia, Drubetis, Frateria, Arcinna, Pinum, Amutrium, Sornum.

Aşezarea Moesiei Superioare
III.9.1. Moesia Superioară se mărgineşte la apus cu Dalmaţia, pe aceeaşi linie pomenită, [linie] mergând de la gura râului Savus şi până la muntele Scardos; la miazăzi, cu o parte a Macedoniei pe linia trasă de aici la muntele Orbelos, până la punctul unde se termină ea, la răsărit cu o parte a Traciei, de la punctul terminal până la râul Ciabrus, pe lângă Moesia Inferioară, până la unirea râului Ciabrus cu Dunărea, iar la nord se mărgineşte cu acea parte a fluviului Dunărea de aici şi până la râul Savus.
2. Locuiesc părţile de lângă Dalmaţia ale acestei provincii tricornensii; părţile de lângă râul Ciabrus, moesii; cele de la mijloc, picensii, iar cele de lângă Macedonia, dardanii.
3. Pe fluviul Dunărea sunt oraşele: Singidunum, Tricornium, Viminacium, Taliatis, Egeta, Dorticum, Ratiaria moesilor colonie.

Aşezarea Moesiei Inferioare
III.10.1. Moesia Inferioară se marginește la apus cu acea parte a râului Ciabrus despre care am vorbit; la miazăzi, cu partea Traciei de peste muntele Haemus de la [râul] Ciabrus până la Pont, la miazănoapte cu acea parte a fluviului Dunărea ce merge de la pomenitul râu Ciabrus până la Axiopolis şi cu Dunărea, care de aici încolo poartă numele de Istru, până la vărsarea ei în Pont.
2. Apoi partea de miazăzi a acestei diviziuni îşi întrerupe cursul cu puţin înainte de vărsarea în Pont. Partea mai de la miazănoapte, care formează o baltă numită Thiagola, se varsă în Pont prin gura numită tot Thiagola sau Psilon. Partea mai de miazănoapte se desparte şi ea în două, partea mai de miazănoapte a acestei despărţituri se varsă prin gura Pseudostomo, iar partea mai dinspre miazăzi se varsă prin gura numită Caton.

3. Coasta de miazănoapte a Moesiei se mărgineşte cu ţărmul Pontului ce vine după acele guri, până la punctul terminal pomenit de lângă Tracia. Ţinuturile din partea de apus a Moesiei Inferioare sunt locuite de tribali, iar cele răsăritene mai jos de gura Peuce de troglodiţi; iar gurile, de peucini. Ţinuturile de pe lângă Pont la ocupa crobisii. Mai sus de aceştia se află oinensii şi obulensii. Ţinuturile aşezate însă la mij]oc sunt locuite de dimensi şi piarensi.
7. Ţărmul începând de la gura cea mai de miazănoapte a Istrului şi până la gurile fluviului Boristene şi ţinutul din interior, până la fluviul Hierasos, este locuit mai jos de tirageţii sarmaţi (geţi) şi de harpi (carpi?), iar mai sus de peucini, de către britolagi (celtici).

9. Insulele situate în vecinătatea Moesiei Inferioare în acea parte a Pontului pe care am pomenit-o sunt insula numită Boristene şi insula lui Ahile sau Leuce (Insula Şerpilor).
Share this article :

Trimiteți un comentariu

 
Support : Creating Website | Johny Template | Mas Template
Copyright © 2011. Enciclopediae - All Rights Reserved
Template Created by Creating Website Published by Mas Template
Proudly powered by Blogger