Originar din Ptolemais (Egipt), Ptolemeu a trăit
pe la mijlocul sec. II e.n.
la Alexandria, unde a făcut cercetări astronomice şi a scris diferite lucrări,
unele fiind astăzi pierdute. Concepţia să geocentrică, expusă într-un manual
din care s-au păstrat doar versiunea arabă şi două comentarii, s-a impus în
antichitate, a dominat în Evul Mediu până la Kepler, iar în unele privinţe până
la sfârşitul sec. al XVIII-lea. Ptolemeu a pus de asemenea bazele geografiei
matematice într-un Îndreptar geografic, în care sunt calculate
longitudinea şi latitudinea a 8.000 de localităţi. Această lucrare a
reprezentat un mare progres pentru geografia vremii şi a contribuit la
întărirea autorităţii ştiinţifice a autorului. Principalul izvor al lui Ptolemeu
pentru Îndreptar, mai ales pentru regiunile nordice, a fost Marinos din
Tyr, un geograf din sec. II
e.n., care a determinat primul longitudinea şi latitudinea localităţilor.
ÎNDREPTAR
GEOGRAFIC
II.11.11.
Iar la răsărit de munţii Abnobae locuiesc dedesubtul suebilor casuarii, apoi
nertireanii, apoi dandutii; dedesubtul acestora locuiesc turonii şi margivii;
dedesubtul camavilor, chatii şi tubantii; deasupra munţilor Sudeţi -
teuriocaimii, iar sub munţi, varistii; urmează apoi Pădurea Gabreta (a Boemiei,
azi); dedesubtul marvingilor locuiesc curionii, apoi hatuorii şi până la
fluviul Dunărea parmaicampii; dedesubtul Pădurii Gabreta marcomanii, sub
aceştia sudinii, iar până la fluviul Dunărea adrabaicampii ; dedesubtul Pădurii
Hercinice (între Sudeţi şi Carpaţi) cvazii, dedesubtul acestora se află minele
de fier şi Pădurea Luna
(în Moravia), sub care locuieşte un neam mare, baimii, până la Dunăre; iar în
continuarea acestora, lângă fluviu, racatriaii şi racataii lângă coturile
[fluviului].
II.15.2.
Părţile apusene ale acestei provincii (Panonia inferioară) sunt locuite, mai
spre miazănoapte, de amantini; mai jos de aceştia, de hercuniaţi; apoi, de
andizeţi; pe urmă de breuci; părţile răsăritene însă, cât mai spre miazănoapte,
le locuiesc araviscii, iar mai spre miazăzi scordiscii.
III.5.1.
Sarmatia europeană se mărgineşte la miazăzi cu iazigii metanasti din locul unde
se termină Munţii Sarmatici şi până unde începe muntele Carpatos şi cu Dacia
care vine în continuare pe aceeaşi paralelă până la gurile fluviului Boristene
şi cu ţărmul Pontului de aici până la râul Carcinites.
6.
Apoi, dintre fluviile care se află mai jos de Boristene (Nipru), pe de o parte
fluviul Tyras (Nistru) însuşi mărgineşte părţile Daciei şi Sarmatiei de acolo
de unde coteşte, până la terminare, pe de altă parte, raul Axiaces curge şi el
prin Sarmatia, puţin mai sus de Dacia până la muntele Carpatos.
7.
Locuiesc Sarmatia ca triburi foarte mari venedii, pe lângă întreg Golful
Venedic; şi, mai sus de Dacia, peucinii şi bastarnii; iar pe lângă toată coasta
Meotidei, iazigii şi roxolanii; şi mai spre interior decât aceştia, hamaxobii
şi alanii sciţi (sarmaţii).
8.
Triburi mai mici locuiesc Sarmatia lângă fluviul Vistula, mai jos de venedi -
gitonii, apoi [vin] finii, iar după aceea sulonii. Dedesubtul lor [trăiesc]
frugudionii, apoi avarinii - pe lângă izvoarele fluviului Vistula; mai jos de
aceştia ombronii, apoi anartofracţii (populaţie celtică), apoi burgionii, mai
departe arsieţii (un trib dacic), sabocii, piengiţii şi biesii (probabil
triburi dacice), pe lângă muntele
Carpatos.
9. Mai
spre răsărit de cei pomeniţi ca fiind aşezaţi mai jos de venedi sunt galindii,
sudinii şi stavanii, până la alani. Mai jos de aceştia, igilionii, apoi
costobocii şi transmontanii (o ramură a costobocilor), până la Munţii Peucini.
10.
Dedesubtul acestora [locuiesc] gelonii, hipopodii şi melanhlenii, dedesubtul
cărora [locuiesc] agatârşii, apoi aorsii şi pagiriţii. Pe lângă cotitura
fluviului Tanais [trăiesc] oflonii şi tanaiţii, mai jos de care [se află]
osilii, până la roxolani. Iar [la mijloc], între hamaxobi şi roxolani,
[locuiesc] peucanalii şi exobigiţii. Iar între peucini şi bastarni, [vin]
carpianii (triburi dacice pontice), mai sus de care [sunt] gevinii, apoi
bodinii. Între bastarni şi roxolani, [sunt] hunii şi mai jos de munţii lor,
amadocii şi navarii.
11. Pe
lângă lacul Byce [locuiesc] torecazii, iar pe lângă „Alergarea lui Ahile”,
taurosciţii. Mai jos de bastarni, lângă Dacia - tagrii şi mai jos de ei, tirageţii.
Aşezarea
Daciei
III.8.1. Dacia se mărgineşte la miazănoapte cu aceea parte a Sarmatiei
europene care se întinde de la muntele Carpatos până la cotitură pomenită a
fluviului Tyras, la apus cu iazigii metanasti, pe lângă râul Tibiscos, iar la
miazăzi cu acea parte a fluviului Dunărea care merge de la vărsarea râului
Tibiscos până la Axiopolis, de unde, până în Pont şi la gurile sale, Dunărea se
numeşte Istru.
3.
Locuiesc Dacia în partea cea mai de miazănoapte, dacă începem de la apus:
anarţii şi teuriscii (populaţii celtice) şi costobocii, iar dedesubtul lor
[vin] predavensii şi ratacensii şi caucoensii, tot aşa, mai jos de aceştia
[sunt] biefii, buridavensii şi cotensii şi mai jos de ei albocensii,
potulatensii şi sensii (ordessenses
sau argessenses), după care [sunt],
în partea cea mai de miazăzi, saldensii, ceiagisii şi piefigii.
4. Cele
mai însemnate oraşe din Dacia sunt următoarele: Ruconium, Docidava, Porolissum,
Arcobadara, Triphulum, Patridava, Carsidava, Petrodava, Ulpianum, Napoca,
Potaissa, Salinae, Praetoria Augusta, Sangidava, Angustia, Utidava, Marcodava,
Ziridava, Singidava, Apulum, Germizera, Cumidava, Ramidava, Pirum, Zusidava,
Polonda, Zurobara, Aizisis, Argidava, Tibiscum, Sarmizegethusa regia, Aquae,
Netindava, Tiasum, Zeugma, Dierna, Acmonia,
Drubetis, Frateria, Arcinna, Pinum, Amutrium, Sornum.
Aşezarea
Moesiei Superioare
III.9.1.
Moesia Superioară se mărgineşte la apus cu Dalmaţia, pe aceeaşi linie pomenită,
[linie] mergând de la gura râului Savus şi până la muntele Scardos; la miazăzi,
cu o parte a Macedoniei pe linia trasă de aici la muntele Orbelos, până la
punctul unde se termină ea, la răsărit cu o parte a Traciei, de la punctul
terminal până la râul Ciabrus, pe lângă Moesia Inferioară, până la unirea râului
Ciabrus cu Dunărea, iar la nord se mărgineşte cu acea parte a fluviului Dunărea
de aici şi până la râul Savus.
2.
Locuiesc părţile de lângă Dalmaţia ale acestei provincii tricornensii; părţile
de lângă râul Ciabrus, moesii; cele de la mijloc, picensii, iar cele de lângă
Macedonia, dardanii.
3. Pe
fluviul Dunărea sunt oraşele: Singidunum, Tricornium, Viminacium, Taliatis,
Egeta, Dorticum, Ratiaria moesilor colonie.
Aşezarea
Moesiei Inferioare
III.10.1.
Moesia Inferioară se marginește
la apus cu acea parte a râului Ciabrus despre care am vorbit; la miazăzi, cu
partea Traciei de peste muntele Haemus de la [râul] Ciabrus până la Pont, la
miazănoapte cu acea parte a fluviului Dunărea ce merge de la pomenitul râu
Ciabrus până la Axiopolis şi cu Dunărea, care de aici încolo poartă numele de
Istru, până la vărsarea ei în Pont.
2. Apoi partea de miazăzi a acestei
diviziuni îşi întrerupe cursul cu puţin înainte de vărsarea în Pont. Partea mai de la miazănoapte, care
formează o baltă numită Thiagola, se varsă în Pont prin gura numită tot
Thiagola sau Psilon. Partea mai de miazănoapte se desparte şi ea în două,
partea mai de miazănoapte a acestei despărţituri se varsă prin gura
Pseudostomo, iar partea mai dinspre miazăzi se varsă prin gura numită Caton.
3.
Coasta de miazănoapte a Moesiei se mărgineşte cu ţărmul Pontului ce vine după
acele guri, până la punctul terminal pomenit de lângă Tracia. Ţinuturile din
partea de apus a Moesiei Inferioare sunt locuite de tribali, iar cele
răsăritene mai jos de gura
Peuce de troglodiţi; iar gurile, de peucini. Ţinuturile de pe lângă Pont la
ocupa crobisii. Mai sus de aceştia se află oinensii şi obulensii. Ţinuturile
aşezate însă la mij]oc sunt locuite de dimensi şi piarensi.
7.
Ţărmul începând de la gura cea mai de miazănoapte a Istrului şi până la gurile
fluviului Boristene şi ţinutul din interior, până la fluviul Hierasos, este
locuit mai jos de tirageţii sarmaţi (geţi) şi de harpi (carpi?), iar mai sus de
peucini, de către britolagi (celtici).
9.
Insulele situate în vecinătatea Moesiei Inferioare în acea parte a Pontului pe
care am pomenit-o sunt insula
numită Boristene şi insula lui Ahile sau Leuce (Insula Şerpilor).
Trimiteți un comentariu