STATUL
IV (VII), 2.5. La toate neamurile
puternice şi capabile să domine, este în cinste această aptitudine, de exemplu
la sciţi, perşi, traci şi celţi. La sciţi, nu era îngăduit acelor care nu
omorâseră nici un duşman să bea la sărbători din cupa trecută din mână în mână.
VIII (V), 2.11. Apoloniatii, care locuiesc
pe malul Pontului Euxin, au cunoscut răscoale, pentru că aduseseră pe străini
în mijlocul lor.
VIII (V), 5.1. Schimbările de regim au loc
în oligarhii mai ales în două chipuri foarte evidente: unul, când se fac
nedreptăţi mulţimii, (căci atunci orice cetăţean poate deveni şef [al unui
partid], mai ales când se întâmplă să ajungă conducător al cetăţii unul dintre
membrii oligarhiei, precum s-a întâmplat cu Lygdamis din Naxos, care a fost
după aceea tiranul naxienilor. Dar, în funcţie de cei care încep o astfel de
răscoală, ea prezintă deosebiri: uneori răscoală se face chiar de către cei
bogaţi care nu iau parte la magistraturi, deoarece foarte puţini sunt cei care
ocupa demnităţi. Aşa s-au petrecut lucrurile la Massalia, Histria, Heracleea şi
în alte cetăţi. Într-adevăr, cei ce nu participaseră la magistraturi au
provocat tulburări, până când au fost admişi la ele, la început fraţii cei mai
mari şi, apoi, şi cei care erau mai tineri. În unele locuri, tatăl şi fiul nu
exercită puterea în acelaşi timp, iar în altele, fratele mai mare cu cel mai
mic. Acolo, oligarhia s-a apropiat mai mult de un regim constituţional, la
Histria sfârşind prin a deveni o democraţie. La Heracleea, de la un număr mai
mic [de oameni investiţi cu autoritate] s-a ajuns la şase sute.
VIII (V), 5.5. La fel se întâmplă şi când
acei care alcătuiesc tribunalele nu sunt la cârma statului. Aceştia, încercând
să dobândească bunăvoinţa poporului, prin chipul în care împart dreptatea ajung
să schimbe întocmirea cetăţii, cum s-a petrecut la Heracleea în Pont. Câteodată
unii încearcă să producă tulburări, alţii fură banul public, de unde se ivesc
dezbinări între primii sau lupte împotriva jefuitorilor, precum s-a întâmplat
în Apolonia Pontului.
METEOROLOGICELE
I,
10.6. Roua se iveşte pretutindeni când bat vânturile din sud, nu cele din nord,
afară de regiunile Pontului. Acolo, dimpotrivă: când bat vânturile din nord,
apare rouă, iar când bat cele din sud, nu apare. Cauza acestui fenomen este
aceeaşi pentru care apare rouă pe vreme caldă şi nu rece. Vântul din sud
produce căldură, iar cel din nord frig. Este aşa de rece, încât cu frigul sau
anihilează căldura vaporilor. În Pont, vântul din sud nu aduce atâta căldură,
încât să se producă vapori. Dar vântul din nord, apăsând cu frigul sau întreaga
regiune, aduna căldura şi înlesneşte o evaporare mai abundenţă.
I,
13.19. Din Pirinei (munţi ce se afla în ţara celtica spre apusul echinocţiului)
curg Istrul şi Tartessos. Acesta din urmă [se varsă] dincolo de Coloanele [lui
Heracles], iar Istrul [curge] prin toată Europa, [pentru a se vărsa] în Pontul
Euxin.
POVESTIRI
MINUNATE
105
(112). Se spune că Istrul izvorăşte din Pădurea Hercinică, se desparte în două
şi o parte se varsă în Pont, iar cealaltă în Adriatică. Dovada acestui fapt
este ceea ce am văzut nu numai în vremea noastră, ci [ceea ce s-a putut
constata] mai ales în timpurile mai vechi, cum că locurile de acolo erau nenavigabile.
Se spune că Iason ar fi intrat cu corabia pe lângă Stâncile Cianee şi ar fi
plutit pe Istru: se aduc mai multe dovezi în sprijin, printre altele se arata
altare construite în acel loc de Iason, iar într-una din insulele Adriaticii un
templu al zeiţei Artemis, înălţat de Medeea.
141
(153). Se spune că otrava scitică, în care ei înmoaie săgeţile, se ia de la
vipere. Sciţii pândesc, precum se pare, viperele ce sunt gata să nască pui. Le
prind şi le lăsa să putrezească câteva zile. Când socotesc că viperele au
putrezit de tot, toarnă sânge de om într-o ulcică şi o îngroapă, astupată, în
bălegar. După ce şi acest sânge a putrezit, lichidul, asemănător apei, de
deasupra sângelui îl amesteca cu veninul viperei şi astfel fac o otravă
ucigătoare.
168
(182). Fluviile Rin şi Istru curg în partea de nord, trecând unul pe lângă
germani, altul pe lângă peoni. Vara, cursul lor este navigabil, iarna însă ele
îngheaţă din pricina frigului, iar oamenii pot trece călare, ca şi cum ar fi o
câmpie.
PROBLEME
XIX, 28. De ce se numesc legi unele
cântece? Oare pentru că, înainte de cunoaşterea literelor, legile se cântau, ca
să nu se uite, precum este însă obiceiul la agatârşi? De aceea au dat primelor
cântece care au fost compuse după apariţia literelor aceleaşi nume ca şi celor
dintru început.
XXIII, 6. De ce este mai albă apa mării
din Pont decât cea din Egeea? Oare din cauza refracţiei luminii din mare în
aer? În jurul Pontului aerul este des şi
alb strălucitor, aşa încât şi suprafaţa marii apare la fel. Cel din Egeea însă
este albastru, fiindcă e curat până în depărtare şi, în chipul acesta, marea,
care reflectă lumina, apare astfel. Sau poate pentru că lacurile sunt mai albe
decât marea, iar Pontul are înfăţişarea de lac, din pricină că se varsă în el
multe fluvii ?
XXV, 6. De ce în Pont sunt şi geruri şi
zădufuri? Oare din pricina desimii aerului? Iarna nu poate să fie străbătut de
căldură, iar vară, când se înfierbântă arde
din pricina desimii.
Trimiteți un comentariu