Magazà f. (şi magazie) 1. depozit de provizii sau de mărfuri, magazin în genere.
COND. 1776, p. 67: trei lei bezmen de toată magazaua
mare ce va fi în faţă. BELD. 379 : Case, dugheniţe, hanuri, magazale ce era. UR. XXII, 313 (d.
1826): vor pune marfa prin magazale.
KOG. 209: i-au închis magaziile ce
avea cu băutură.
2. prăvălie mare, mai ales lipscănie; AL. T.
781: ne-om opri în Paris şi om merge pe la magazii.
ID. Pr. 112: o magazie în care
strălucesc materii scumpe. GHICA, 535: o magazie
de stofe.
3. cămara, jigniţă, sinonim cu „hambar”. DION.
184: oprise să nu se cumpere din altă parte grâu, numai de la magazia domnească; 201: să umple magaziile în cetate; 224: câteva magazii de bucate în Moscva le-au dat
foc moscalii de au ars. UR III, 133 (d. 17g2): socotindu-se Moldavia şi
Valachia ca o magaza a înaltei mele
împăraţii.
4. în special, încăpere separată de corpul
casei pentru lemne, spălat etc. SP. 273: să-i închidem într-o magazie. DELAVR.
219: casele vechi fără magazii.
MAGAZA (ar. mahzen „grenier, dépôt”), boutique
sur la voie publique, magasin; din vorba arabă se trag formele occidentale: fr.
magasin, it. magazzino, sp. almacen; bulg. sârb. magaza. Forma „magazie” e neogreacă, iar sensul de
„boltă de mărfuri” e special Moldovei, pe când în Muntenia vorba înseamnă mai
ales „cămară izolată”.
Trimiteți un comentariu