Home » , , , , , , , , , » Athenaios

Athenaios

Written By Dragos Gros on miercuri, 16 aprilie 2014 | 06:53




 Banchetul înţelepţilor
V, 50, p. 213. Regele Mitridate a stăpânit atât Bitinia, cât şi Capadocia de sus, apoi şi întreaga Asie, fără întrerupere, până în Pamfilia şi Cilicia. Alcătuiau garda lui personală regii armenilor şi perşilor şi dinaștii mărunţi din jurul Lacului Meotic şi ai popoarelor care locuiesc întregul Pont, pe o întindere de treizeci de mii de stadii. Din aceste motive el trimise împotriva Traciei şi Macedoniei numeroase oşti mari şi toate regiunile din Europa au trecut laolaltă de partea lui. La el au venit soli nu numai de la neamurile italice, dar şi din partea cartaginezilor, socotind că se cuvine să lupte împreună pentru nimicirea Romei.

VI, 25, p. 234a. Dintre galaţi, cei numiţi scordisci nu introduc aurul în ţara lor ; argintul însă, când jefuiesc alte ţinuturi şi le păgubesc, nu-l trec cu vederea.
p. 234b. Neamul galaţilor este o rămăşiţă a galilor, care sub conducerea lui Brennus au atacat sanctuarul de la Delfi. Un conducător, Bathanattos i-a strămutat în locurile de lângă Istru. După numele acestuia şi drumul pe care s-au întors îl numesc Bathanattia, iar urmaşilor lui le spun şi astăzi „batanati”. Ei au refuzat aurul şi nu-l aduc în ţara lor, pentru că din pricina lui înduraseră multe şi grele neplăceri. În schimb se folosesc de argint şi, pentru a-l obţine săvârşesc multe grozavii.

VI, 272c. Ctesicles, în cartea a III-a din „Cronicile” (FHG, IV, p, 375) sale scrie că s-a făcut la Atena de către Demetrios din Phaleron o numărătoare a locuitorilor Aticii, găsindu-se douazeci și una de mii de atenieni, zece mii de meteci şi patru sute de mii de sclavi. Şi, precum spune elegantul Xenofon în cartea sa „Despre venituri” (4, 14), având o mie de sclavi, Nicias, fiul lui Niceratos, i-a închiriat lui Sosias din Tracia, pentru minele de argint, în schimbul plăţii unui obol de argint pe zi pentru fiecare din ei. Aristotel în „Constituţia egineţilor”, spune că la aceştia au existat patru sute şi şaptezeci de mii de sclavi. Iar Agatharchides din Cnidos, în cartea a XXXVIII-a a „Chestiunilor europene” (FHG, III, p. 194), afirmă că „dardanii au sclavi, unul posedând o mie, altul chiar mai mulţi. Fiecare dintre sclavi, în vreme de pace, lucrează la muncile câmpului, iar în timp de război, ei alcătuiesc unităţi militare, având drept comandant pe propriul lor stăpân”.

VII, 88, p. 311f. Latoşii, peşti ce se află în fluviul Nil, sunt mari şi au peste două sute de livre. Acest peşte cu solzii strălucitori e foarte gustos şi se pregăteşte în tot chipul, asemuindu-se grozav cu somnul care se găseşte în Istru.
X, 67, p. 447c. Hellanicos în „Întemeieri” spune că berea se pregăteşte şi din rădăcini, scriind astfel (FHG, I, p. 59): „Ei beau bere făcută din rădăcini, întocmai ca tracii care beau bere pregătită din orz”.
XII, 536d. Phylarchos spune în cartea a zecea a „Istoriilor” sale că peste tracii numiţi crobisi s-a făcut rege Isanthes, care-i întrecea în desfrâu pe toţi cei din neamul său. Era bogat şi frumos.
XII, 557b. [Filip] a mai primit ca zestre regatul moloşilor, luând în căsătorie pe Olimpiada care i-a născut pe Alexandru şi pe Cleopatra. Iar când cuceri Tracia, veni la el Cothelas, regele tracilor, aducându-i pe Meda, fiica sa şi daruri multe. A luat-o în căsătorie şi pe aceasta şi a dus-o sub acelaşi acoperământ cu Olimpiada.

XIV, 24, p. 627d. Mulţi dintre barbari trimit şi soliile lor însoţite de cântări din flaut şi chitare, pentru a îmblânzi sufletele inamicilor. Astfel Teopomp, în cartea a XLVI-a a „Istoriilor” sale, spune (FHG, I, p. 319): „Geţii cânta din citerele pe care le aduc cu ei, când se găsesc într-o solie”.
Share this article :

Trimiteți un comentariu

 
Support : Creating Website | Johny Template | Mas Template
Copyright © 2011. Enciclopediae - All Rights Reserved
Template Created by Creating Website Published by Mas Template
Proudly powered by Blogger