V, 50,
p. 213. Regele Mitridate a stăpânit atât Bitinia, cât şi Capadocia de sus, apoi
şi întreaga Asie, fără întrerupere, până în Pamfilia şi Cilicia. Alcătuiau
garda lui personală regii armenilor şi perşilor şi dinaștii mărunţi din jurul
Lacului Meotic şi ai popoarelor care locuiesc întregul Pont, pe o întindere de
treizeci de mii de stadii. Din aceste motive el trimise împotriva Traciei şi
Macedoniei numeroase oşti mari şi toate regiunile din Europa au trecut laolaltă
de partea lui. La el au venit soli nu numai de la neamurile italice, dar şi din
partea cartaginezilor, socotind că se cuvine să lupte împreună pentru nimicirea
Romei.
VI, 25,
p. 234a. Dintre galaţi, cei numiţi scordisci nu introduc aurul în ţara lor ;
argintul însă, când jefuiesc alte ţinuturi şi le păgubesc, nu-l trec cu
vederea.
p.
234b. Neamul galaţilor este o rămăşiţă a galilor, care sub conducerea lui
Brennus au atacat sanctuarul de la Delfi. Un conducător, Bathanattos i-a
strămutat în locurile de lângă Istru. După numele acestuia şi drumul pe care
s-au întors îl numesc Bathanattia, iar urmaşilor lui le spun şi astăzi
„batanati”. Ei au refuzat aurul şi nu-l aduc în ţara lor, pentru că din pricina
lui înduraseră multe şi grele neplăceri. În schimb se folosesc de argint şi,
pentru a-l obţine săvârşesc multe grozavii.
VI,
272c. Ctesicles, în cartea a III-a din „Cronicile” (FHG, IV, p, 375) sale scrie
că s-a făcut la Atena de către Demetrios din Phaleron o numărătoare a
locuitorilor Aticii, găsindu-se douazeci și una de mii de atenieni, zece mii de
meteci şi patru sute de mii de sclavi. Şi, precum spune elegantul Xenofon în
cartea sa „Despre venituri” (4, 14), având o mie de sclavi, Nicias, fiul lui
Niceratos, i-a închiriat lui Sosias din Tracia, pentru minele de argint, în
schimbul plăţii unui obol de argint pe zi pentru fiecare din ei. Aristotel în
„Constituţia egineţilor”, spune că la aceştia au existat patru sute şi
şaptezeci de mii de sclavi. Iar Agatharchides din Cnidos, în cartea a XXXVIII-a
a „Chestiunilor europene” (FHG, III, p. 194), afirmă că „dardanii au sclavi,
unul posedând o mie, altul chiar mai mulţi. Fiecare dintre sclavi, în vreme de
pace, lucrează la muncile câmpului, iar în timp de război, ei alcătuiesc
unităţi militare, având drept comandant pe propriul lor stăpân”.
VII,
88, p. 311f. Latoşii, peşti ce
se află în fluviul Nil, sunt mari şi au peste două sute de livre. Acest peşte
cu solzii strălucitori e foarte gustos şi se pregăteşte în tot chipul,
asemuindu-se grozav cu somnul care se găseşte în Istru.
X, 67,
p. 447c. Hellanicos în „Întemeieri” spune că berea se pregăteşte şi din
rădăcini, scriind astfel (FHG, I, p. 59): „Ei beau bere făcută din rădăcini,
întocmai ca tracii care beau bere pregătită din orz”.
XII,
536d. Phylarchos spune în cartea a zecea a „Istoriilor” sale că peste tracii
numiţi crobisi s-a făcut rege Isanthes, care-i întrecea în desfrâu pe toţi cei
din neamul său. Era bogat şi frumos.
XII,
557b. [Filip] a mai primit ca zestre regatul moloşilor, luând în căsătorie pe
Olimpiada care i-a născut pe Alexandru şi pe Cleopatra. Iar când cuceri Tracia,
veni la el Cothelas, regele tracilor, aducându-i pe Meda, fiica sa şi daruri
multe. A luat-o în căsătorie şi pe aceasta şi a dus-o sub acelaşi acoperământ
cu Olimpiada.
XIV,
24, p. 627d. Mulţi dintre barbari trimit şi soliile lor însoţite de cântări din flaut şi chitare, pentru a îmblânzi
sufletele inamicilor. Astfel Teopomp, în cartea a XLVI-a a „Istoriilor” sale,
spune (FHG, I, p. 319): „Geţii cânta din citerele pe care le aduc cu ei, când
se găsesc într-o solie”.
Trimiteți un comentariu