Home » , , , , , , , , , , , » Ştefan din Bizanţ

Ştefan din Bizanţ

Written By Dragos Gros on sâmbătă, 10 mai 2014 | 07:28

 A trăit în Bizanţ în prima jumătate a sec. al VI-lea şi în jurul anului 520 a alcătuit un lexicon de nume de popoare. Autorul nu călătorise mult şi avea cunoştinţe geografice limitate. Opera sa a fost rezultatul unei munci de compilaţie şi ne-a fost transmisă numai într-un rezumat al lui Hermolaos de pe la anul 700.

Nume de popoare

Agatârşii, un neam dincolo de Haemus. Sunt numiţi aşa fie de la Agathyrsos, fiul lui Heracles, fie, după cum susţine Peisandros, de la thyrsii lui Dionysos. Accentul e grav. Cuvintele în „-sos” de peste două silabe, sfârşind înainte de terminaţie într-un sunet care nu se schimbă, se pronunţă cu accent grav: Magarsos, oraş în Cilicia, Maimorsos, oraş al istrilor. La fel Agathyrsos, nume propriu şi nume etnic. Sunt numiţi şi agathyrsioi, cu valoare de adjectiv posesiv sau de nume etnic.
Cursa lui Ahile, insulă dincolo de Taurida. Există şi o insulă a lui Ahile. Unii îi spun Leuce.
Bastarnii, un neam care locuieşte dincolo de Istru.
Bizone, oraş pontic. Numele etnic poate fi Byzonaios sau Bizonites, dar e Bizonios ca Pallenios.
Bybai, oraş dincolo de peuceţi. Numele etnic Bybaios. E un neam tracic. Etnicul Byzai, ca şi Locroi sau Delphoi.
Getia, tara geţilor. Căci get e nume etnic, nu nume de persoană. E un neam tracic. Există şi la feminin geta, căci astfel se numea soţia lui Filip, fiul lui Amyntas. Ca adjectiv posesiv se zice getic, de unde Getica lui Criton. Şi la feminin getica. Obiceiurile geţilor: înjunghie soţia (pe mormântul) bărbatului şi cântă din citeră când merg în solie. Arian îi numeşte geteni.
Goţii, un neam care a locuit mai înainte lângă (Lacul) Moetic, dar mai târziu s-a strămutat în interiorul Traciei, după cum am spus în cele privitoare la Bizanţ. Îşi aminteşte şi Parthenios din Phokaia.
Daai, neam scitic; sunt nomazi. Sunt numiţi şi dasai, cu s.
Dacia, ţară aproape de Boristene. Dacii, pe care îi numim dai, căci geţi (îi numim) pe cei care locuiesc înspre Pont şi spre răsărit, iar dai pe cei din partea opusă, înspre Germania şi izvoarele Istrului. Există şi la atici numele de sclavi Daos şi Geta.
Danubis sau Danusis, fluviul Istru, numit odinioară Matoas. A fost numit astfel în urma unei nenorociri întâmplate sciţilor. Matoas se numeşte în limba elină „nevătămator”, deoarece au trecut de multe ori peste el şi n-au suferit nici o vătămare. Iar Danusis înseamnă în traducere aproximativă „având motiv a greşi”.
Eleutherai, oraş în Boeţia... este şi altul pe fluviul Istru, în Pont, numit aşa deoarece tovarăşii lui Iason, fugind de Aietes, au fost eliberaţi acolo de frică.
Tracia, [de la regele Trac, care a murit odinioară la ei, sau] de la nimfa Tracă, fiică de titan, din care (descinde) şi Doloncos, fiul lui Cronos. Există ţara tracilor, care se numea Perce şi Aria. Numele etnic: trac şi thrassa sau thratta în limba atică (acest nume din urmă înseamnă) şi sclavă din Tracia sau o specie de peşte şi de pasăre. Femininul: traca, de la trac. Se mai spune şi „thraikios”, cu „i” sonor, iar numele etnic şi „Threikes”; şi la feminin „Threissa”, iar ca adverb „thrakisti” (ca tracii), că de la „thrakizo” (mă port ca tracii).
Istros, oraş în Creta... al doilea oraş Istros (se află) în Pont. Numele etnic e Istrios şi Istrieus (istrian). Arian îl numeşte Istria, ca Olbia. Etnicul acestuia e Istrianos, ca Olbianos. Şi, cu schimbare, (se zice) lacul Istrienos, iar la feminin Istriana.
Callatis, orăşel pe ţărmul Pontului: Strabon, în cartea a şaptea. Cică în el s-a găsit un coşuleţ asemănător cu cele de la Thesmophorii. Cetăţeanul (se numeşte) calatian, ca trallian, sardian; de aici Istros Calatinul, care a scris o frumoasă carte despre tragedie. Pare a fi de la Callatia, ca Olbianos (de la Olbia); dacă nu s-a născut cumva de la genitivul ionic Callatios.
Crobyzi, neam la sud de Istru. Hecateus, în (opera) sa Europa. De aici pământul crobyzic.
Niconia, oraş în Pont la gurile Istrului. Strabon, în cartea a şaptea. Numele etnic e niconiat, ca rhitymniat.
Odrysi, neam din Tracia. Strabon, în cartea a şaptea. Se spune Odrysios, Odrysia şi Odrysidai, iar la feminin Odrysiadas şi Odrysis. Este şi un oraş al lor: Odrysa, căruia i se zice şi Odrysia. Se zice şi odrys şi odrysit.
Peuce, insulă în Istru. Locuitorii ei (se numesc) peucini.
Pontul, în mod precis Euxin. Numele etnic e Pontios, Pontia şi Pontias, iar adjectivul posesiv e pontic.
Saixai, neam lângă Istru.
Sarmaţi, neam scitic. Ţara lor (se numeşte) Sarmatia şi Muntele Sarmatic (Carpaţii de la izvoarele Vistulei până la Dunăre).
Sciţi, neam tracic. Mai înainte se numeau nomai; iar sciţi (li se zice) de la Scytes, copilul lui Heracles. Unii (cred că) de la scyzesthai, „a se supăra”, căci sunt foarte supărăcioşi. Se zice deci Scythia, sciţi, scitici, scitica şi (ţara) scitică. Există şi un soi de încălţăminte, ca (sandalele) persane. Iar Scythie (înseamnă şi) „adunătură, mulţime scitică”, (se zice) şi „în ţara scită" şi „fier scitic”. De unde aposcythiasai (înseamnă) „a tăia cu fierul”. Vocativul e Scytha, ca Persa, dar există şi Scythe. Şi femininul Scythis şi Scythaina, ca Cericaina şi scythizein „a trăi ca sciţii”.
Scymniazii, neam (care locuieşte) împreună cu geţii. Eudoxos, în cartea a patra (a lucrării sale) „Înconjurul pământului”, spune: „Scymniazii şi geţii".
Tomeus, oraş lângă Odessos. Strabon, în cartea a şaptea. Numit astfel din cauză că acolo a fost tăiat Apsyrt, fiul lui Aietes, de către Medea şi Iason, pe când fugeau... Cetăţeanului i se zice tomitan, la feminin tomitană. Ar trebui să se scrie cu diftong, ca atarneit.

Trausii, oraş al celţilor („al celţilor", după unele manuscrise, iar după altele „al geţilor”). Neam pe care elenii îl numesc agatârşi. 
Share this article :

Trimiteți un comentariu

 
Support : Creating Website | Johny Template | Mas Template
Copyright © 2011. Enciclopediae - All Rights Reserved
Template Created by Creating Website Published by Mas Template
Proudly powered by Blogger