Home » , , , , , , » Dragoș și descălecarea Moldovei

Dragoș și descălecarea Moldovei

Written By Dragos Gros on miercuri, 12 februarie 2014 | 08:07





 Bătălia cea decisivă cu tătarii nu se întâmplase chiar în Ardeal, ci numai în apropiare: „circa septem castra”. Armata creştină se compunea din unguri şi din oştirea auxiliară cea oltenească, pe care ca vasal o trimise Bărbat-vodă. Mers-a în capul ei însuşi voievodul? nu se ştie. Când o ceată de olteni trecuse Dunărea în ajutorul bizantinilor contra sârbilor, Bărbat-vodă rămase în Oltenia, trimiţând în locul său pe Basaraba de la Balaciu; e probabil rândul acesta în fruntea contingentului oltenesc se afla vreun Basaraba, devotat lui Bărbat-vodă, desigur dintre cei catolici. Primind porunca voievodului, Letinii şi Romanaţii cu kinezii lor trebuia să meargă vrând-nevrând împreună, măcar că ortodocşii şi catolicii nu trăiau bine unii cu alţii. Bărbat-vodă fiind catolic, i se înfăţişa acum ocaziunea cea mai proprie de a expune la moarte pe cei mai primejdioşi duşmani ai săi dintre ortodocşi.

Porţiunea cea mai veche a cronicei anonime se încheie cu întemeierea Moldovei de către Dragoș-vodă la 1359. Întreaga bucată, de la început până la sfârşit, nu cuprinde în sine absolut nimic fabulos, afară numai doară de originea românilor din Veneţia, care s-a explicat şi ea prin coloniile cele veneţiene în Oltenia în sec. XIII, mai cu seamă la Nedeia. Datoria vasalului Bărbat-vodă de a ajuta pe suzeranul rege Ladislau, invaziunea tătarilor în Ungaria la 1285, lupta cea de lângă Tisa „circa septem castra”, dezbinarea religioasă între doljeni şi romanăţeni, toate acestea limpezesc de-a păr-a-fir elementele curat istorice ale porţiunii celei vechi a cronicei anonime.

Aşadar, strămoşii lui Dragoș-vodă, plecaţi din Oltenia pe la 1285, fuseseră kinezi din Romanaţi, din aceeaşi ramură a Basarabilor de unde se trăgea Dan-vodă cel de la 1290, al cărui frate Tihomir rămase apoi tulpina tuturor Domnilor Ţării Româneşti până la Mircea cel Mare şi mai jos. Se poate dară afirma cu tot dreptul, că întemeietorii ambelor State româneşti, Muntenia şi Moldova, au fost din aceeaşi familie, deşi nu tocmai fraţi, după cum o bănuia genialul Cantemir.

Cuvintele lui Miron Costin din poema sa polonă: „Este un sat numit Cuha în ţara Maramureşului, unde locuia cu ai săi Dragoş fiul lui Bogdan, iar Bogdan era mândru de înrudirea sa cu vechii Domni”, nu se confirmă până acum, de vreme ce nu se ştia încă originea lui Dragoş, pe când astăzi, neamul cel vechi domnesc al voievozilor din Maramureş, ca descendent din Basarabii cei Romanaţeni, consângeni cu posteritatea voievodului oltenesc Dan, se adevereşte.

După date istorice pozitive, Dragoș-vodă nu era fiu al lui Bogdan-vodă, ci amândoi erau chiar rivali şi vrăjmaşi, dar totuşi din aceeaşi mare familie kinezială, care s-ar putea numi a Bogdăneştilor. După retragerea străbunului lui Dragoș-vodă la 1285 prin goana Letinilor de la Nedeia, peste puţin, Bărbat-vodă a murit, dacă nu cumva va fi fost răsturnat sau omorât din cauza tendinţei sale catolice. Deochiaţi, Basarabii din Dolj au căzut pentru mult timp şi kinezii olteneşti n-au mai voit a alege voievod pe altcineva decât pe ortodoxul Basaraba din Romanaţi. Dan-vodă pierind el însuşi în război la 1298, l-a urmat pe tron fratele său Mircea. Cronica anonimă, enigma până aici, capăta o neaşteptată valoare istorică, confirmându-se prin episodul fraţilor Liten-vodă şi Bărbat-vodă, pe care ea însăşi îi confirmă la rândul său.

Înverşunata lupta de vreo jumătate de secol în Oltenia între catolicism şi ortodoxie, de la 1246 până pe la 1290, terminată apoi prin definitiva dărâmare a propagandei papistaşe, este un moment de o extremă importanţă în istoria naţionalităţii române, pe care a scăpat-o biserica răsăriteană mai mult chiar decât vitejia neamului. Dacă ar fi reuşit Letinii, dacă Oltenia, cuibul Statelor româneşti ar fi încăput pe gheara clerului celui mai necetăţenesc şi a celui mai corupător, a celui mai puţin evanghelic şi a celui mai cosmopolit totodată, Muntenia şi Moldova, despărţite de orientul Europei, ar fi ajuns de mult ungurească şi polonă.

B.P. Hașdeu
Share this article :

Trimiteți un comentariu

 
Support : Creating Website | Johny Template | Mas Template
Copyright © 2011. Enciclopediae - All Rights Reserved
Template Created by Creating Website Published by Mas Template
Proudly powered by Blogger