Zorba

Written By Dragos Gros on luni, 22 septembrie 2014 | 09:04





 Zorba f. (şi zurba) I. (sensuri arhaice) 1. rebel. CAPIT. 295: din cei mai mari ai tătarilor care s-au socotit mai zorbale, au omorât Pașa într-o noapte 13 şi aşa s-au aşezat trebile despre tătari. VAC. 256: să facă războaie asupra unor zorbale, ce se sculase împotriva Împărăţiei. AR. 160 (d. 1821): s-au amăgit de s-au unit cu zurbalele.

2. revoltă, rebeliune. N. COST. 74: pe vremea zurbalelor Ţarigradului asupra lui Sultan Mustafa la Odriu. NEC. 189: pre acea vreme se întâmplă de era multe zurbale în Ţarigrad; HRIST. (1818): Nu era zi trecută a nu fi zurba făcută. NEGR. I. 153: oameni buni! Maria Sa Vodă întreabă ce vreţi şi ce cereţi şi pentru ce aţi venit aşa cu zurba?

II. (sens modern) bătaie, ceartă, păruială. BASME III, 85: împărătiţa le tăia pofta de zurbă. ORAŞ. II, 52: în tot locul chef să fie, chef, zurbale şi beţie.

ZORBA (pers. zorbaz „qui montre sa force, athlète”), rebelle, séditieux (d. zor „force” şi baz „qui joue”); sârb. zorba (cf. žurba „presse, foule, hâte”).
zorbagiu m. (şi zurbagiu) (arhaic) rebel, răzvrătit.


Lazăr Şăineanu
Share this article :

Trimiteți un comentariu

 
Support : Creating Website | Johny Template | Mas Template
Copyright © 2011. Enciclopediae - All Rights Reserved
Template Created by Creating Website Published by Mas Template
Proudly powered by Blogger