II.29.1. În aceeaşi vară, atenienii voind
să-şi facă aliat pe fiul lui Teres, Sitalces, rege al tracilor chemară şi
făcură proxen (cetăţean care reprezintă în patria sa interesele drepturile
locuitorilor unei alte cetăţi) pe un om socotit de ei mai înainte vreme duşman
şi anume pe Nymphodoros, fiul lui Phythes, un cetăţean din Abdera. Sora
acestuia era ţinută în căsătorie de Sitalces, la care [Nymphodoros] se bucura
de mare trecere. Sus-amintitul Teres, tatăl lui Sitalces, este primul care le-a
alcătuit odrisilor un regat cu mult mai mare decât restul Traciei. Căci există
şi o mare parte de traci independenţi.
II.96.1. [Sitalces] porneşte aşadar de la
odrisi, punând în mişcare întâi pe tracii ce locuiesc între munţii Haemus şi
Rodope şi care se aflau sub stăpânirea sa până la mare la Pontul Euxin şi
Helespont, după aceea pe geţii peste care dai dată treci munţii Haemus şi toate
celelalte populaţii stabilite dincoace de Istru, mai ales în vecinătatea
Pontului Euxin. Geţii şi populaţiile din acest ţinut se învecinează cu sciţii,
au aceleaşi arme şi sunt toţi arcaşi călări.
Dinspre partea tribalilor, care sunt şi ei neatârnaţi [Sitalces] îşi
mărginea [autoritatea] cu trerii şi tilataii. Aceştia sunt aşezaţi la
miazănoapte de muntele Scombros, întinzându-se spre apus până la fluviul
Oescus. El izvorăşte din acelaşi munte ca şi Nestos şi Hebros. [ Scombros] este
pustiu şi înalt, continuând munţii Rodope.
II.97. Ca dimensiuni, statul odrisilor se
întindea spre mare, de la cetatea Abdera şi până la Pontul Euxin şi anume până
la (acel punct) unde se varsă Istrul. Pe calea cea mai scurtă cu o corabie
negustorească şi având mereu în spate vântul - navigaţia de-a lungul coastei
acesteia durează patru zile şi tot atâtea nopţi. Iar pe uscat pe drumul cel mai
scurt, un om sprinten străbate distanţa de la Abdera la Istru în unsprezece
zile. Tributul adunat din toate ţările barbare şi din toate oraşele greceşti pe
care le stăpâneau [odrisii] pe vremea lui Seuthes - care, urmând la tron lui
Sitalces, a sporit acest bir foarte mult - se ridică la suma de aproape patru
sute talanţi, plătită în monedă de aur şi argint. Se aduceau, nu într-o mai
mică măsură decât bani, daruri din aur şi argint, fără să mai socotim stofe
brodate şi simple şi alte obiecte. Şi acestea se aduceau nu doar regelui, dar
şi nobililor odrisi, care se bucurau şi ei de autoritate alături de rege. Căci
la odrisi, spre deosebire de imperiul persan, era statornicit obiceiul pe
care-l întâlnim şi la ceilalţi traci de a primi mai degrabă decât de a da; era
la ei o mai mare ruşine să nu dai când ţi se cere, decât cerând, să nu capeţi.
Este adevărat, însă, că ei, datorită puterii lor, traseră foloase mai mari de
pe urmă acestui obicei; căci nu era posibil la ei să izbuteşti ceva fără
daruri. Prin urmare, regatul îşi spori mult puterea. Căci dintre statele din
Europa situate între Golful Ionic şi Pontul Euxin, acesta a fost cel mai mare
mulţumită veniturilor în bani şi altor bogăţii. În ceea ce priveşte puterea
militară şi mulţimea trupelor însă, [regatul odrisilor] era cu mult mai prejos
decât stăpânirea sciţilor. Nu există în Europa neamuri care să se poată asemui
cu sciţii ca putere, dar nici în Asia nu se află vreun neam în stare, singur,
să se împotrivească tuturor sciţilor, dacă s-ar înţelege între ei. Dar în
privinţa chibzuielii şi a înţelepciunii cerute de feluritele împrejurări din
viaţă, [sciţii] nu ajung celelalte neamuri.
IV.101. În timpul asediului de la Delion a
murit şi Sitalces, regele odrisilor, făcând război împotriva tribalilor şi
fiind învins în luptă. Seuthes, fiul lui Sparadocos, nepotul său, ajunse regele
odrisilor şi al restului Traciei pe care o stăpânise acela.
Trimiteți un comentariu