Saivan

  Saivan n. (şi săivan) I. (sens arhaic) cort deschis, litt. umbrar. NEC. 199: au descălecat Împărăţia în câmp sub saivan; 261. un saivan al Pașei ce era întins, de descălecară cu toţii şi Pașa şi Antioh-Vodă şi leşii. Amin. 157: sub Galata la câmp era saivanul întins. IST. 1715, p. 63: au pus saivanul sus într-un deal.

Var. (arhaice): saivant şi seivan. AMIR. 173: viind Pașa s-au împreunat sub saivant. GHE. RG. 299: saivantul este întins pe malul Dunării. N. COST. 63: din sus de Tighina pe podiş, despre Nistru, acolo era întins seivan-ul Paşii şi corturile. Dum. 19: p-amândoi ici-agalele Vizirului îi făcură bucăţi supt saivant.

II. (sensuri moderne) 1. adăpost de iarna pentru oi, în Moldova.

2. În Dobrogea, magazie cu perete de gard sau de trestie unde se adăpostesc șirele de tutun pe timp umed (Dr. Popovicf, Tutunul, p. 96).

SAYVAN (pers. sayeban „tente-abrit”), ombrage, tente ouverte (d. saye „ombre”); bulg. saivan „şopron”. Ca şi alţi termeni analogi (cf. otac), saivan a dobândit în limba modernă sensuri speciale şi locale.

Lazăr Şăineanu

Magazie

  Magazà f. (şi magazie) 1. depozit de provizii sau de mărfuri, magazin în genere. COND. 1776, p. 67: trei lei bezmen de toată magazaua mare ce va fi în faţă. BELD. 379 : Case, dugheniţe, hanuri, magazale ce era. UR. XXII, 313 (d. 1826): vor pune marfa prin magazale. KOG. 209: i-au închis magaziile ce avea cu băutură.

2. prăvălie mare, mai ales lipscănie; AL. T. 781: ne-om opri în Paris şi om merge pe la magazii. ID. Pr. 112: o magazie în care strălucesc materii scumpe. GHICA, 535: o magazie de stofe.

3. cămara, jigniţă, sinonim cu „hambar”. DION. 184: oprise să nu se cumpere din altă parte grâu, numai de la magazia domnească; 201: să umple magaziile în cetate; 224: câteva magazii de bucate în Moscva le-au dat foc moscalii de au ars. UR III, 133 (d. 17g2): socotindu-se Moldavia şi Valachia ca o magaza a înaltei mele împăraţii.

4. în special, încăpere separată de corpul casei pentru lemne, spălat etc. SP. 273: să-i închidem într-o magazie. DELAVR. 219: casele vechi fără magazii.

MAGAZA (ar. mahzen „grenier, dépôt”), boutique sur la voie publique, magasin; din vorba arabă se trag formele occidentale: fr. magasin, it. magazzino, sp. almacen; bulg. sârb. magaza. Forma „magazie” e neogreacă, iar sensul de „boltă de mărfuri” e special Moldovei, pe când în Muntenia vorba înseamnă mai ales „cămară izolată”.

Lazăr Şăineanu